„Balena albastră” - un joc sinistru

Un fenomen mai mult decât bizar și-a făcut apariția pe Internet și a devenit viral în ultimele săptămâni. Acesta este numit „Balena albastră” și a apărut de câteva săptămâni în Republica Moldova și România, dar fiind prezent de mai mulți ani în Rusia. Surse din presa internațională afirmă că numărul victimelor provocate de acest joc depășind 130 de persoane.
Jocul presupune o serie de „provocări”, de etape care trebuie îndeplinite pe parcursul a 50 de zile. Aparent, jocul se termină după cele 50 de zile, iar câștigarea jocului ar presupune sinuciderea.
În ultima săptămână doi tineri din Republica Moldova s-au sinucis împreună, fiind suspectați că ar fi fost prinși în capcana Balenei albastre. De asemeni, câteva cazuri de suicid ale unor adolescenți din România sunt suspectați de legături cu acest joc.
UPDATE (02.02.2018): În urma anchetelor realizat de DIICOT (pe de o parte a cinci sinucideri despre care se credea că au legătură cu Balena Albastră și alte cinci cazuri de rănire), procurorii au ajuns la concluzia că jocul nu a fost decât o diversiune, un „domino” de fake news.

Ce presupune, de fapt, „jocul” Balena albastră?

Balena albastră, conform relativ puținelor informații legate de modul de desfășurare a jocului care pot fi găsite pe Internet, presupune o serie de activități care trebuie îndeplinite de „jucători” pe durata a 50 de zile. Odată intrați în joc, tinerii au un „stăpân”, „îndrumător”, care le prezintă etapele pe care le au de parcurs. Până în acest moment nu s-au putut dovedi în vreun fel aceste informații, iar totul pare un scenariu rupt dintr-un film gândit de un regizor smintit. Trist este că unii tineri cad pradă acestui joc și iau totul în serios.
Ora 4:20 dimineața pare una cheie în toate activitățile pe care le desfășoară „jucătorii”, trebuind să se trezească și să facă anumite lucruri la această oră: să se uite la un film de groază, să se urce pe acoperișul unei clădiri, spre exemplu. De asemenea, pe durata celor 50 de zile sunt alternate anumite episoade de automutilare, precum zgârierea pe piele a unor anumite simboluri și semne, înțeparea cu un ac de seringă. Sunt incluse interacțiuni cu alte „balene”, adică alte persoane care joacă jocul Balena albastră, în primă instanță prin intermediul Skype-ului, apoi față-în-față. Toate activitățile sunt îmbinate cu ascultarea unor melodii furnizate de către „maestru” și de urmărirea de filme de groază.
Totul se termină brusc, când în a 50-a zi jucătorilor le este cerut să se arunce de la înălțime pentru a câștiga jocul.
Povestea Balenei albastre în unele surse de pe Internet este mai romanțată, unii afirmând că odată ce ai intrat în joc nu te mai poți retrage, „maestrul” amenințându-i pe jucători că le va face rău apropiaților jucătorului, trebuind să respecți îndreaproape regulile jocului, tot timpul trebuind trimise dovezi „maestrului” pentru a dovedi îndeplinirea pașilor. Jucătorii se filmează sau pozează și trimit aceste materiale fie „maestrului”, fie le postează pe Internet.

Balena albastră - mai mult decât un joc - o reală amenințare la limita dintre real și virtual

Derapajele specifice adolescenței sunt frecvente și cunoscute, iar jocul Balena albastră pare să profite din plin de aceste vulnerabilități ale adolescenților. Situați într-o perioadă de instabilitate, fără a avea o identitate bine definită, căutând să creeze relații de atașament cu anumite persoane, pot intra ușor în grupuri de dimensiuni reduse, care le creează un sentiment puternic de apartenență. Cu atât mai mult, cu cât grupul conferă o anumită aură de mister, de exclusivism, „nu oricine putând fi parte din grup și putând să îndeplinească activitățile specifice”. În acest fel adolescenții obțin validarea și aprecierea, iar adesea acestea sunt cauzate de lipsa de atenție și interes din parte părinților, ceea ce duce și la finalul tragic al „jocului”. Prinși ușor în mirajul jocului și al lumii virtuale, tinerii ajung să respecte etapele presupuse de joc, chiar dacă „maestrul” există sau nu.

Primele rădăcini ale jocului au apărut pe siteul rusesc Vkontakte, unde au fost identificate de către jurnaliști, cât și de către autoritățile rusești mai multe astfel de grupuri sinucigașe care ne aduc aminte de curentul emo.

În fine, Balena albastră este mult mai mult decât un joc, luând valențe extrem de periculoase în anumite situații, cum putem vedea deja. Cele 50 de zile las locul unei manipulări, construită treptat prin instituirea unei relații de putere între „maestru” și adolescentul aflat în derivă existențială. 

Denumirea jocului ar putea fi inspirată și de faptul că anumite balene sunt înclinate spre a se răni, chiar a se „sinucide”, eșuând într-un mod suspect, fiind găsite pe malul oceanului exemplare perfect sănătoase.

Părinții ar trebui să acorde o atenție deosebită asupra modului în care adolescenții își petrec timpul pe Internet  și asupra oricăror comportamente suspecte ale adolescenților. Balena albastră e o amenințare reală, tinerilor fiindu-le greu să distingă între real și virtual, ajungând să cedeze presupuselor amenințărilor ale „maeștrilor”. 

Balena albastră respectă caracteristicile specifice unui mit urban, dar care din păcate a ajuns la nivelul în care a creat victime și ar putea să facă și alte victime. În unele surse din presă este numit și creierul care a stat în spatele scenariului acestui „joc”, Filip Budeikin, un personaj dubios, despre care nu există prea multe informații. Conform unor surse, acesta a fost deja arestat de către autoritățile ruse. Numărul victimelor care au căzut în plasa lui Budeikin ridicându-se la 17 persoane, acesta declarând într-un interviu acordat siteului Saint-petersburg.ru că tinerii au murit fericiți. 

Budeikin este în vârstă de 21 de ani, a fost student la psihologie și este pasionat de muzică și de inginerie de sunet, de aici se explică și indicațiile date de către „maeștri” jucătorilor pentru ascultarea anumitor melodii. Conform spuselor lui Budeikin, acesta nu își propune să se oprească, plănuindu-și să creeze și alte grupuri sinucigașe. Explicația simplă dată de acesta a fost că acesta activa prin crearea unui grup în care distribuia mesaje deprimante, depresive, acesta constituind un mediu propice pentru inculcarea celorlalte idei și atragerea tinerilor în jocul macabru. 

Conform aceleiași surse, în spatele acestor grupuri suicidale se află opt persoane care activau pe rețelele sociale. Primele astfel de acțiuni raportate de către autorități sunt din luna decembrie 2013.